În ciuda succesului misiunilor Apollo de la sfârşitul anilor 60 şi începutul anilor 70, NASA nu a putut răspunde niciodată la întrebarea: “De ce nu a mai ajuns de atunci omul pe Lună?” Dar unii din foştii angajaţi ai NASA cunosc răspunsul. Şi acesta este: Luna este plină de extratereştri. Şi NASA ştie acest lucru încă din anii 70 şi a fost avertizată de extratereştri să nu se mai întoarcă pe Lună.

 

Raportul NASA privind anomaliile lunare

Raportul privind anomaliile lunare a fost realizat de NASA cu 1 an înainte de faimoasa aselenizare din august 1969. Pentru mai mult de trei ani, NASA a finanţat un studiu realizat de mai mulţi cercetători, care a catalogat toate anomaliile luminoase ce au fost semnalate de oameni de ştiinţă şi astronomi, începând din secolul al XVI-lea şi până în anii 60. În iulie 1968, versiunea publică a acestui document a fost publicată sub numele de “Documentul R-277″. Acest raport, conţine aproape 600 de evenimente ufologice ce au avut loc pe suprafaţa lunară între 1540 şi 1967.

 

Nori şi lumini strălucitoare pe astrul selenar

Acest catalog oficial NASA conţine relatări privind anomalii ufologice de la celebri astronomi, ca de exemplu observaţia astronomului italian Giovanni Cassini (1625-1712), care a raportat “un nor alb pe suprafaţa lunară” în 1671. Un alt raport sugerează faptul că Luna are atmosferă, când doi astronomi au observat fulgere pe suprafaţa Lunii, în 1787. În acelaşi an, cu doar o lună înainte, astronomul care a descoperit planeta Uranus, sir Frederick W. Herschel, susţinea că a observat câteva lumini strălucitoare pe Lună.
Lumini ciudate pe Lună au fost văzute de-a lungul timpului în mai mult de 200 de rapoarte. În februarie 1877, o lumină albă şi puternică a fost observată pentru circa 1 oră. Pe 23 aprilie 1915, o rază de lumină a fost văzută într-unul din craterele Lunii. În jurul craterului Plato de pe astrul selenar au fost observate, de diferiţi astronomi, zeci de lumini anormale.

 

Umbrele misterioase de pe Lună

În afara acestor lumini anormale de pe suprafaţa Lunii, NASA a raportat existenţa unor umbre misterioase. În 1882, în zona Aristoteles a Lunii au fost raportate câteva umbre întunecate. Pe 13 septembrie 1959, astronomii au fost incapabili să fotografieze suprafaţa lunară, datorită unei mase largi întunecate ce ascundea terenul selenar. Şi, pe 11 septembrie 1967, astronomii canadieni au raportat un nor negru, cu margini violete, ce plutea deasupra “Mării Liniştite” de pe suprafaţa lunară. Exact această zonă a fost aleasă de NASA pentru aselenizarea umană din august 1969.

 

NASA confirmă: “Există puteri mai mari decât am presupus”

Wernher von Braun, creatorul programului american Apollo, declara în 1959 următoarele: “Ne confruntăm cu puteri care sunt mult mai mari decât am presupus până în prezent, şi ale căror baze de operaţiuni ne sunt necunoscute”. Oare la ce fel de puteri se referea von Braun? Cumva la cele extraterestre?

 

Operaţiunea “Cercetarea vizuală a Lunii”

Înainte de lansarea studiului privind anomaliile lunare, NASA a iniţiat în anul 1965 operaţiunea “Cercetarea vizuală a Lunii”, un studiu în care au fost implicate toate observatoarele astronomice performante din lume. Scopul lui NASA era acela de a aduna date privind numeroasele lumini observate deasupra suprafeţei Lunii.