In viata fiecarui om au loc foarte multe evenimente stranii, pe care stiinta nu le poate explica si de aceea le numeste coincidente intamplatoare. De exemplu, va ganditi la un prieten vechi, iar peste un minut el va suna. Sau stati si va ganditi de unde sa faceti rost de bani si, pe neasteptate, cineva isi achita o datorie. Aceste lucruri se intampla la nivelul cel mai simplu. Dar exista o multime de alte coincidente care ne fac sa ne gandim la inexplicabil si sa credem in amestecul fortelor superioare.
La 5 decembrie 1664, pe coastele Tarii Galilor s-a scufundat o corabie. La data de 5 decembrie 1785, in acelasi loc, a naufragiat un alt vas. La data de 5 decembrie 1866, acolo a avut loc un al treilea eveniment similar. Dupa fiecare accident a ramas in viata o singura persoana si, de fiecare data, aceasta se numea Hyu Williams.
Un sir uimitor de coincidente sint legate si de vietile presedintilor Kennedy si Lincoln. Prima si cea mai simpla coincidenta este ca ambele nume de familie au cite sapte cifre. Presedintele Lincoln a avut un secretar pe nume Kennedy, iar presedintele Kennedy a avut un secretar pe nume Lincoln. Dupa ce au fost ucisi, in ambele cazuri, locul presedintelui a fost luat de persoane pe nume Johnson.
Intr-o noapte de iulie a anului 1930, politistul Allan Folby din Texas a fost implicat intr-un accident de masina si a fost ranit la un picior. A pierdut foarte mult sange si probabil ca ar fi murit, daca nu ar fi existat un trecator pe nume Alfred Smith care i-a salvat viata. Insanatosindu-se, politistul si-a continuat serviciul. Au trecut astfel cinci ani. La un moment dat, pe Folby l-au chemat la locul unui accident. Pe asfalt se gasea o persoana care suferise acelasi accident ca si Folby in urma cu mai multi ani. Acesta era Alfred Smith, cel care il salvase pe politist in aceleasi circumstante.
Unele dintre aceste coincidente stiinta contemporana le poate explica bazindu-se pe legile statisticii si ale matematicii, pe legile naturii si ale comunitatii, dar si pe natura perceperii omenesti.
De ce apar asemenea coincidente? Multi cercetatori considera ca asemenea evenimente il obliga pe om sa aiba o atitudine mai atenta si mai serioasa fata de episoadele din viata proprie. Ni se spune de foarte multe ori sa credem in intuitie. Se poate ca Dumnezeu sa ne trimita un impuls sau sa ne spuna sa credem in intamplare.
Ultima propunere poate parea nestiintifica. Evenimentele denumite de noi coincidente au primit de foarte mult timp denumirea de fenomene de sincronism. Acest termen a fost propus pentru prima oara in acelasi timp, dar independent unul de altul, de catre doi renumiti cercetatori din domeniul fizicii si psihologiei. Laureatul Premiului Nobel Wolfgang Pauly si psihologul Karl Gustav Young au ajuns la concluzia ca in ceea ce priveste coincidentele nu poate fi vorba decat de intamplare. Amindoi au sustinut faptul ca niste evenimente nelegate prin nimic unele de altele pot fi reunite printr-o cauza comuna sau se pot intampla fara nicio cauza, independent de legile naturii. Ambii cercetatori si-au explicat pozitia prin aceea ca legile naturii nu sunt absolute. Ei au spus ca legatura dintre evenimente poate avea o semnificatie esentiala pentru om, in ciuda faptului ca acest lucru se opune reprezentarilor omului despre creatie si legile care il conduc.
Young a mai emis o presupunere: prin aceste mici minuni, Cosmosul raspunde necesitatilor interne, profunde ale psihicului. Chiar daca coincidentele pot avea loc ca urmare a intamplarii, sincronismul adevarat apare atunci cand individul are nevoie de el.
Pentru a expune publicului larg aceste idei revolutionare si a explica despre ce este vorba, Young a luat ca exemplu de comparatie visele. Majoritatea acestora nu au o semnificatie: in ele nu exista o simbolistica importanta. Insa atunci cand psihicul este agitat si ceva il apasa, apar visele pline de sens. Se intampla ca visul sa prevada o catastrofa sau sa ii aminteasca omului despre ceva important. Daca se continua comparatia, in coincidente sau in fenomenele de sincronism, lumea inconjuratoare se foloseste de fortele superioare pentru a-l preveni pe om despre ceva. Young a mers si mai departe emitind o ipoteza fantastica: pentru a ne impiedica sa acordam atentie unui fapt neimportant, psihicul nostru schimba practic lumea, creeaza coincidente, care pot arata drumul catre salvare, iesirea dintr-o situatie fara speranta. Acest lucru este egal cu a recunoaste ca minunile exista si apar nu fara o oarecare participare a omului.
Se poate spune ca, in acest fel, coincidenta este un simplu mijloc de a ajunge la resursele noastre profunde, la capacitatile psihicului nostru. Aceste semne ale soartei sunt percepute mai bine de oamenii cu o minte deschisa, de cei care prefera in mod obisnuit logica.
Iata un alt exemplu de coincidente. In anul 1939, pe o corabie americana mergea si un oarecare inginer. Cand s-au apropiat de locul unde s-a scufundat Titanicul, ceva i-a spus ca trebuie sa opreasca vasul. A reusit sa il convinga pe capitan sa faca acest lucru. Din intuneric a aparut atunci un aisberg gigantic. Vasul s-a lovit de el, dar nu s-a scufundat. Acest vas se numea Titanian.
In anul 1976, un ginecolog englez din Londra a asistat la o nastere de tripleti pentru a treia oara in practica sa de cativa ani. Numele de familie al acestui medic era Triplet!
In ziarul “New York Herald”, la data de 26 noiembrie 1911 a fost publicata o stire potrivita careia la Greenberry Hill in Londra au fost spanzurati trei vinovati de uciderea lui Edmund Berry. Numele celor trei spanzurati erau Green, Berry si Hill.
Baietelul Roger Loser, de 4 ani, a fost salvat de la inec de o femeie pe nume Elise Blais. In anul 1974, cand avea 16 ani, in acelasi loc Roger a salvat de la inec un barbat care s-a dovedit a fi sotul lui Elise Blais.
La Detroit un micut a cazut de la etajul 14 al unei cladiri si a fost salvat de catre un trecator pe nume Joseph Figlok. Un an mai tarziu, in acelasi loc, un alt copil a cazut de la fereastra si a fost salvat de acelasi Joseph Figlok.